Calea Ghirga / Gherga, punctată pe harta următoare - arteră majoră în Epoca Pietrei şi Antichitate - era de la Oaza Kharga spre prima capitală a faraonilor, notată Girga:
 |
Calea Ghirga
|
Calea Ghirga / Gherga din V Nilului - dintre Oaza Kharga şi aşezarea Gherga - necesita pentru cei aproape 200 de km ai ei minim câteva zile de drum (având o infrastructură elaborată, cu staţii cu rezervoare de apă în argila compactă de pe ruta ei), apogeul traficului fiind la sfârşitul mileniului III î.C. / pe vremea consolidării Regatului Mijlociu Egiptean, sub cârmuirea faraonului Mentu-hotep II şi a fost mult utilizată până în timpul dominaţiei Romane care a urmat după Cleopatra 69-30 î.C., ce a încheiat perioada de 3 milenii a Dinastiilor Egiptene. Romanii au avut în Imperiul lor o reţea a drumurilor de zeci de mii de km - ceea ce a uimit Antichitatea - în unele prăvălii de pe trasee fiind distribuite chiar hărţi ale rutelor; mândria Romanilor de a fi inclus Egiptul în Imperiul lor s-a reflectat şi prin instalarea unor Obeliscuri ale faraonilor - monumente reprezentând energia masculină / potența - ce erau realizate toate numai din granitul sacru al Asuanului, în principalele intersecţii ale Romei (existente şi în prezent, ca de exemplu străjuirea Vaticanului din timpul împăratului Roman Caligula 12-41 - acolo pe atunci era Sfântul Scaun al Gherghiţiei / Sibilei ce proteja Roma 41,54 lat. N, 12,30 long. E - de către singurul Obelisc Egiptean fără hieroglife al capitalei Imperiului Roman, acum capitala Italiei).
 |
| Obeliscul Vaticanului |
Calea Ghirga / Gherga era tronsonul răsăritean al rutei caravanelor dintre Fluviile Niger şi Nil (traseu la S de Masivul Tibesti - unde este cel mai înalt punct din Sahara - pe lângă Lacul Ciad). În prezent, pe Calea Ghirga / Gherga Egiptenii au cale ferată, introdusă în 1909.
