 |
| Gadara |
La răsărit de Iordan, între Lacul Galileeii şi Marea Moartă, regiunea Ghilead / Galaad e străbătută la mijlocul ei de la E spre V de Râul Gherka / Jabbok, ce curge în Iordan; partea regiunii Ghilead din N Râului Gherka făcea parte în Antichitate din Ţinutul Gherga (al Gherghe-seilor / Ghirga-siţilor). Ura Evreilor vechi faţă de oamenii acelei zone a fost consemnată de exemplu şi prin “Osea” 12:12 din Vechiul Testament: “În Ghilead au săvârşit închinări la idoli, în Ghilgal au jertfit demonilor. Jertfelnicele lor să fie dărâmate - grămezi de pietre pe brazdele ogorului!” (e de ştiut că în vechime acolo Ghilgal - cu rocada literară “L” ca “R” practicată ulterior, iniţial fiind Ghirgar - însemna vechiul cerc sacru de pietre al Ghirgarilor / Ghergarilor, model nesuportat de vechii Evrei, ce sistematic la apus de Iordan au distrus sanctuarele de acel tip, după ce au ajuns în Canaan; în sanctuarele Ghilgal - rotunde, marcate astfel cu pietre - Ghirgarii sacrificau boi, până astăzi în lume păstrându-se Tradiţia coridei, adică a spectacolului sacrificării taurilor în arene rotunde). Gadara 32,39 lat. N, 35,41 long. E, înfiinţată în secolul VII î.C. pe un promontoriu la 378 metri altitudine, se afla la 10 km SE de Lacul Galileeii, lângă cel mai mare afluent al Iordanului: Râul Yarmuk / Hieromax. Solul din jur era fertil, creşterea animalelor - mai ales a oilor - era amplă şi localitatea se afla pe principala rută comercială a zonei. În dealurile din jurul Gadarei sunt sarcofage sculptate şi morminte interesante, cu camere mari, de mai mulţi metri pătraţi, închise de uşi din piatră; din secolul IV î.C. a făcut parte din Decapolis / Decapole (grupul de centre ale Culturii Greceşti, aflate în E Canaanului, ce erau complet diferite de aşezările Evreieşti vechi, cu dezvoltare deosebită după trecerea împăratului Makedon Alexandru “cel Mare” pe acolo).
 |
| Amfiteatrul Gadarei |
Gadara, după ce a fost capitala regiunii Ghilead a ajuns capitala provinciei Romane Peraea / Perea, distrusă de Vespasian în 68 î.C. şi restaurată de Pompei în 63 î.C. iar Augustus - primul împărat Roman - a dat-o liderului Irod al Evreilor vechi (pentru că Gadara întreţinea legături de comerţ prea strânse cu Raqmu / Petra 30,19 lat. N, 35,26 long. E) acela cârmuind opresiv majoritatea populației orașului, pe lângă care Evreii vechi erau minoritari; eruditul Roman Pliniu “cel Bătrân” a scris că “în zilele lui Claudiu (care a domnit în 41-54), împăratul a primit la curte un bărbat de 2,80 metri înălţime, din Gadara”. În N oraşului Gadara erau băi alimentate de izvoare fierbinţi, incluzând 2 teatre, monumente religioase, multe clădiri importante, fiind un oraş splendid, străbătut de un bulevard pavat, pe direcţia E-V. Oraşul a mai fost ştiut ca Antiochia / Seleucia din 218 î.C. şi a involuat după bătălia din 636 a bizantinilor cu musulmanii în vecinătatea sa. În perioada sa de glorie a fost un centru creativ Grec în regiune şi a emis monede iar episcopul său a participat la primiile consilii ecleziastice. Azi e modestul sat Iordanian Um-Keis / Umm Qays.
