100. Lucrări Garga

Surya, zeul soarelui
Printre lucrările în Pali / Prakrit - precursoarea Sanscritei - au fost cele ale lui Rişiputra Garga, adică ale fiului lui “Rişi” Garga: “Chandra Prajchapti”, “Nimitta Sastra”, “Rişiputra Samhita” şi “Surya Prajchapti” (despre oracole).
Pe lângă lucrarea medicală ştiută ca “Tratatul Gherga” - în Sanscrită 
“Garga Sidhanta” - cele astronomice “Garga Hora” şi “Bhava 
Siddhanta”, cea astrologică “Garga Jakata” şi cele religioase, 
Ghergarii din perioada Vedică în N Indiei au mai fost autorii unor 
scripturi de referinţă, tratând subiecte variate, ca longevitatea, 
mortalitatea infantilă, Yoga regală (“Raja Yoga”, utilizând meditaţia 
Dhyana / devenită “Zen” în Japonia), efectele construcţiilor asupra 
gospodarilor şi ale corpurilor cereşti asupra oamenilor, meteorologia,
etc. Pe lângă Bhumika Palakşana, Candra Pratipadika, 
Grahasamgraha, Grahayuddham, Grihalagnava, Utpatalakşana, ş.a., 
profesorul American David Pingree 1933-2005 a mai inventariat 
multe titluri Garga în Sanscrită, ca: 
·         Garga Jataka, lucrare publicată în 1987 de Kasirama Pathaka
·         Garga Muhurta, lucrare copiată de pe un manuscris din Pune / 
statul Maharaştra 18,28 lat. N, 73,47 long. E în 1882 
·         Garga Prasnavali (şi suplimentul Su Garga Prasna)
·         Jnana Pradipaka (despre Yoga)
·         Jyotişa (însemnând “Ştiinţa luminii”)
·         Kakamaithunadarsanasanti, lucrare copiată în 1953
·         Kakamaithunadisanti, lucrare copiată în 1953
·         Kakapindavicara, lucrare copiată în 1736 
·         Kakaruta (despre astrologie)
·         Kakasanti
·         Kakasparsanasanti
·         Kăkavaikrtyasanti
·         Karu Tantra (manuscris incomplet)
·         Kerala Prasna, manuscrise copiate în 1855
·         Ketu Pala (însemnând “Artă strălucită”)
·         Lokamanorama, lucrare copiată în 1786
·         Marut Jnana
·         Matrika Sakuna (despre prevestiri)
·         Maunji Patala, transcrisă de pe manuscris în 1936 
·         Meghamala, lucrare copiată în 1706
·         Navanitakam, lucrare publicată în 1925 de Kaviraj Balwant
·         Pallikarika / Palli-Karika
·         Palli Sarata Santi Vidhana, lucrare copiată în 1676 de pe un 
manuscris 
·         Pasa Kevalî, lucrare copiată în anul 900 de scribul 
Kalabhaskara şi ulterior de mai mulţi
·         Prccha Sakunavali, lucrare copiată în 1730
·         Sakunavali, lucrare transcrisă de prietenul Narada şi de alţii
·         Sarva Prakasa Dipika, manuscris copiat în 1638
·         Svapnadhyaya (despre vise)
·         Şiva Runa, manuscris copiat în 1736
·         Tajikabhavaphala
·         Vastu Sastra, lucrare copiată de pe un manuscris în 1905 
(menţionată în secolul VI de învăţatul Varaha Mihira)
·         Yatra Lagna Suddhi
·         etc.
Lucrarea “Garga Paddhati” de Sthapati Garga a cuprins rituri 
casnice pentru actele de sacrificii, în conformitate cu “Yajur Veda”, 
a doua carte a “Vedelor”, prin 1597 de versuri; în 1878, lucrarea se
găsea în localitatea Darbhanga / statul Bihar 26,17 lat. N, 85,09 
long. E din N Indiei.

“Societatea Teozofică Britanică” a tradus în 1910 marea lucrare Antică a lui Garga-yayana / Gargyayana (un “rişi”) numită “Pranava Vada”, însemnând “ştiinţa cuvântului înspăimântător”; în cele 6 secţiuni sunt cuprinse date extraordinare despre vechea organizare în N Indiei: prezentarea naturii transcedentale a omului, Yoga ca relaţie mutuală, cunoaştere şi dorinţe (acţiunea între limite şi absolut), evoluţia în universul uman, existenţa şi non-existenţa cu şansele fiecăreia, unicitatea şi eliberarea, autorul catalogându-şi opera ştiinţifică drept parte a unui sistem filozofic de unificare a legăturilor celor prezentate, fiind generos cu detaliile. Este de ştiut că denumirea “Pravana” este a celui mai sacru sunet, al omului: “Aum”, însemnând “Eu sunt”. Conţinutul e plin de versuri arhaice dar e foarte logic, fiind dedicat celor mai înalte idei despre viaţa şi evoluţia umană, cu accente metafizice (adică de cunoaştere unitară a regulilor vagi prin fapte concrete). Acelaşi autor Yayana Garga a mai realizat lucrări, ca “Yoga Darpana” (un sfert ca lungime faţă de Pravana Vada, document păstrat în localitatea Sonaura 27 lat. N, 83,07 long. E) şi “Tika - comentarii la purane” (manuscris păstrat în localitatea Barauli 26,24 lat. N, 84,35 long. E).
Cele 10 povestiri ale iluminatului Garga despre Krişna, într-un amestec Prakrit-Sanscrit, au apărut prin “Garga Samhita”, cărora li s-au adăugat la sfârşitul mileniului I î.C. şi cele 2 capitole ştiute ca “Yuga Purana”, scrise de un urmaş Garga (singurele texte din India ce au menţionat invaziile vechilor Greci şi Sciţilor, Ionianii care - deşi consideraţi Barbari de către autor - fiind complimentaţi pentru vastele lor cunoştinţe astronomice), la care în secolul XIX diverşi Indieni după ce au adăugat manuscrise suplimentare lucrării “Garga Samhita”, le-au grupat sub denumirea “Vrddha Garga Samhita”. Garga locuia în Mănăstirea Gargacala şi a fost cel care i-a cununat pe părinţii lui Krişna, le-a botezat pruncul în 3228 î.C. iar apoi a efectuat ritualul încoronării “Rajasuya” lui Krişna şi cel regal suprem de sacrificiu al calului “Aşvamedha / Aswa-medha” (închinat Zeului Cerului dar şi Zeul Furtunii Indra, în N Indiei calul fiind considerat animal şamanic), urmaşii săi fiind apoi preoţii casei regale Indiene pentru multe generaţii. Lucrarea, scrisă în Prăkrit / Prakrit, este în stilul pauranic / purănic “Vaişnav” - adică venerându-l pe Vişnu / “Veșnicul” în modul sectar Pancaratra - şi începe cu descendenţa lui Krişna din Goloka (un îndepărtat tărâm ceresc, considerat domiciliu paradisiac, plin de praf stelar şi iluminat de mulţi sori), cu o perspectivă asupra uşurării Pământului de supra-populare şi de despovărarea păcatelor maselor sale, fiind o glorificare a divinului Krişna ca urmaş al lui Vişnu. Garga afirma că după universul ştiut mai sunt alte universuri şi că omul e captiv în propriul univers; în 2010, Dr. Suvarna Napalat, preocupată de istoria Indiei, anunţa prin lucrarea “Coridoarele timpului” că Garga exprima legile mecanicii cosmice în vechea limbă, conştient de proporţiile uriaşe şi de relativitate, inclusiv de distorsiunile datorate distanţelor imense.
“Yuga Purana” - însemnând “Povestea vremurilor” - prin cele 16 manuscrise realizate de Garga pe care le grupează în capitolele sale, este de referinţă între producţiile Sanscrite despre erele omului din cele mai vechi timpuri până la momentul consemnării şi cuprinde date istorice de mare importanţă pentru patrimoniul umanităţii. Garga a legat sfârşitul fiecărei ere - din cele 4 numite “Yuga” - de o mare bătălie: cea cu demonicul Tarak-asura la sfârşitul erei morale a adevărului / sau de aur, cea cu Paraşurama - însemnând “Rama cu topor” - la sfârşitul erei următoare şi cea fraternală din Dinastia Yădav (când accidental a murit Krişna, doborât de o răzleaţă săgeată, de atunci începând “Era tenebrelor” / “neagră”, în curs şi azi). Indologi ca Dr. James Mitchiner şi Pradip Bhattacharya au observat în 2004 că Garga în lucrarea sa a cuprins relatări unice, ca dialogul lui Şiva cu Zeul Victoriei şi al Războiului Skanda / Kartikeyu, că pomeneşte de 12 regiuni ce vor fi populate la sfârşitul timpurilor - adică al erei curente, denumită “întunecată”, ce a început în 3102 î.C. - şi că nu cunoştea fenomenul avatar, ceea ce o plasează ca prima dintre purane” (e de observat că începutul ultimei ere Indiene coincide în Egipt cu începutul Gherga al faraonilor); de asemenea, interesante în conţinut sunt condamnarea celor îmbrăcaţi în roşu (vechiul aspect al oamenilor) şi a cerşetorilor, că favoriza viaţa activă dispreţuindu-i pe cei relaxaţi, fiind şi în puternică opoziţie cu sărmanii practicând sacrificiul ritualic prin foc, în sensul că “Garga a comentat aspectul social al lipsei bărbaţilor în unele comunităţi, văzând extraordinar: datorită deficitului masculin, femeile se vor ocupa de cultura pământului şi vor deveni războinice cu arcuri; ele vor face comerţ prin diverse aşezări, în timp ce puţinii bărbaţi vor sta acasă, îmbrăcaţi în roşu”. În imaginea următoare este Skanda, fiu al lui Şiva, corelat cu Pleiadele:
În manuscrisul datat la începutul secolului II î.C. despre Ioniani - notaţi Sanscrit Yavana - Garga a menţionat că ei au demolat zidurile Patna 25,35 lat. N, 85,07 long. E (capitala Imperiului Maurya, pe malul Vestic al Fluviului Gange), după care s-au apropiat de Pali, locul naşterii lui Rama, ceea ce a generat anarhie, însă prin lupte au fost izgoniţi înapoi de unde au venit; la Patna au fost găsite monede Greceşti iar prin uciderea ultimului cârmuitor al Imperiului Maurya în 185 î.C. s-au confirmat cele consemnate, mai ales că după aceea în N Indiei s-a format Regatul Indo-Grec, ce a dăinuit până în anul 10.
Manuscris Indian
În spiritualitatea Indiană au rămas legi - din cele despre care a scris 
acolo şi Garga - ca de genul “întotdeauna persoanele întâlnite sunt 
cele potrivite” (în sensul că nimeni nu intră în viaţa cuiva din 
întâmplare), “ceea ce se întâmplă este singurul lucru ce se putea 
întâmpla” (în sensul că nimic din ce se petrece n-ar fi putut fi putut să 
se întâmple altfel), “orice moment în care se începe este cel perfect” 
(în sensul că toate încep la momentul potrivit şi apar în viaţă exact 
când trebuie), “când ceva se termină, atunci se termină” (în sensul că 
dacă ceva a luat sfârşit în viaţă, atunci e bine de acceptat, ca o 
îmbogăţire a experienţei), etc. cu adresabilitatea către cei pregătiţi să 
înţeleagă că “nici un fulg de zăpadă nu cade vreodată în locul greşit”.