108. Gherga în Tibet

Platoul Tibetan
“Acoperişul lumii” Tibet e regiunea vecină cu Pa-mir şi Caş-mir; în condiţiile aspre ale Tibetului, dintotdeauna s-a practicat poliandria, mai ales de către Gher-ba / Gher-pa - pătura cârmuitoare / aristocraţia Tibetului - păstrându-se astfel proprietăţi întinse de-a lungul timpului. În prezent, peste o zecime din populaţia Sud Vestului Chinei - zona unde se află Tibetul - e genetic parte a grupului LLY22, ca şi Gherga, un loc semnificativ fiind de pildă aşezarea Ghergam 31 lat. N, 96,48 long. E. Pe Valea ce leagă Tibetul de Caşmir - a celui mai răsăritean afluent al Indului acum, căci apele sale până în secolul XVIII î.C. se vărsau în Râul Ghaggar - a existat Regatul Gu-Ghe / Gu-Ge, stins în Evul Mediu (cea mai utilizată armă în China Antică era halebarda Ghe / Ge, aflată la baza artelor marţiale - în concepţia nu pentru luptă, ci ca să oprească lupta, Chinezii ajungând să dezvolte apoi şi cântecele Gu-Ghe ori dansul step Ta-Ghe); de altfel, forţa vitală a corpului Ki - oriental numită Qi / Chi - controlată prin Yoga, a dus la numiri atât a neamului ce-o poseda, cât şi a teritoriului de trai: China. Suflul vital energetic ştiut Asiatic drept Qi / Ki - ori vechi Egiptean drept Ka - împreună cu proto Indo-Europeanul Ker pentru cer, în accepţiune ancestrală asambla exact înţelesul pentru “energie cerească” Ker-Ka = Gherga (vechii Evrei chiar au plasat pre-diluvian asemenea exponenţi, pe Înălţimile Golan). În Tibet Gherghe / Gerge din trecut s-a remarcat de la a face entarsii în lemn, până în prezent, când continuă practicarea unei Yoga primordiale (spre exemplu, marcată de roata tripolară a bucuriei Gakyil - transcrisă şi Gankyil - pentru materie, energie şi spirit, precursoarea conceptului bipolar al oului Yin-Yang, ce în esenţă simbolizează sinteza cerului şi gliei / pământului, prin definiţie Pelasgă Ker-Ga, care era ca “Taijitu” / “Tai-Jitu” la mijlocul mileniului IV î.C. în Cultura Cucuteni), cu mentorat ca al actualului lama Gherga / Gerga în Prefectura Derge; în răsărit -legat de străvechiul concept “iYi” - Chinezii au denumit sufletul corelat cu nocturnul Yin (asociat pământului, pasivului, receptivului) drept “Po” şi spiritul corelat cu diurnul Yang (pentru cer, activ, pătrunzător), drept “Hun”: credința Chineză (așa cum a exprimat-o Anticul Confucius) este că la moartea omului tripartiția corporală – a trupului, sufletului și spiritului – se desparte sub forma că sufletul Po / Yin intră în Pământ iar spiritul Hun / Yang se ridică la Cer.
Este de ştiut că în 256 î.C., “Cartea Oracolelor” = “I Ging” (operă confuciană al cărei conţinut a fost transmis verbal câteva secole înainte de a fi transcris) a avut ca esenţă dinamica universului, cu 64 de stări de transformări integrate într-un ciclu etern, la baza căruia se aflau principiile ordinii Yin şi Yang, reprezentate prin hexagrame: Yin - aspectul feminin - simboliza întunericul şi moartea iar Yang - aspectul masculin - însemna lumina şi viaţa; ambele elemente erau reprezentate într-un simbol sferic, prezentând concepţia ciclică a lumii şi raporturile complementare ale puterilor. (În 1679, matematicianul German Gottfried Leibniz - influenţat de hexagramele respective - a dezvoltat sistemul de numere binare, din acela apărând baza tehnologiei calculatoarelor de acum).
De altfel, capitala Tibetului Rasa / acum Lhasa este la capătul Văii Gyerpa / Yerba - a faimoaselor peşteri străvechi de meditaţie - loc străjuit de la începutul mileniului I de Mănăstirea Gyerpa / Yerpa 29,44 lat. N, 91,16 long. E (în funcţiune şi acum). În 1883, “Societatea Geografică din Toulouse” 43,36 lat. N, 1,26 long. E / Franţa într-o expediţie semnala referinţa Kerga în Valea superioară a Fluviului Mekong / Tibet (în prezent, există aşezările Tibetane Gherka, Gerba, Gorqu, Gyergo, etc). Mai mult, Katharine Carl în 1905 scria despre prinţesa Sih Gherga de la curtea împăratului Chinez Guangxu 1871-1908 (din Dinastia Aisin Gioro, cârmuitoare a Chinei din 1644, descendentă a Tunguşilor Jurchen / Gurun care s-au stabilit în Manciuria).
Limbile Chinei
De altfel, Gaozu - însemnând “înalt înaintaş” / un vechi împărat al Chinezilor - avea grupa genetică “N” ca şi Gherga (prezenţa aceleiaşi grupe genetice N” a fost remarcată şi la Rurik - primul guvernator al Ruşilor / secolul IX, întemeietorul dinastiei care a cârmuit Ruşii până la sfârşitul secolului XVI ori la descendenţii săi, între care în secolul XX a fost primul cosmonaut din lume, Iuri Gagarin 1934-1968).