În Sanctuarul Gherga, marea majoritate a construcţiilor - de ordinul sutelor - au fost din lemn, cele principale - de ordinul zecilor - fiind ridicate din piatră (acoperite cu dale din argilă, ţigle de lemn sau chiar acoperiş de lut, aşa cum se întâmpla des în Anatolia), dintre care unele s-au păstrat până în prezent, ca de exemplu cele din piatră, de forma literei Greceşti “pi” / π (un fel emblematic pentru “pii” = preoţii Gherga / constanta π fiind raportul dintre circumferinţa şi diametrul oricărui cerc):
 |
| Cap de leoaică în aşezarea Gherga |
În N terasei principale a Sanctuarului Gherga dar la S de Peştera / Grota Gherga, aflată la distanţa de circa 100 de metri, se găseşte o clădire mică, bine conservată, largă de 2,67 metri, adâncă de 2,05 metri şi înaltă de 1,66 metri, construită din blocuri mari de piatră. Construcţia este acoperită cu o mare placă din piatră, groasă de 30 cm, ce are peste 5 tone greutate. În interiorul său a fost o excavare: 4 dale verticale din gnais formează un bazin, având în partea din spate o gaură dreptunghiulară de 20 cm / 30 cm, prin care trecea apa în bazin (apa venea din Grota Gherga, acum pârâul e secat). Pe faţadă se găsesc decoraţiuni cu capete de leoaice - din păcate foarte deteriorate - însă se mai pot observa gurile lor larg deschise în semn de ameninţare. Clădirea are inscripţii Gherga, dintre care cea mai mare are litere de 82 cm, pe partea de sus a acoperişului; la fel ca şi alte clădiri din Sanctuarul Gherga, pereţii interiori au fost supuşi inscripţiilor şi sculpturilor, excepţie peretele din spate - opus intrării - total neglijat (probabil deoarece o perdea integrală era pe fundal, materialul textil acoperind tot: așa poate lampa ce lumina interiorul - ca opaiț de tip zoroastru - putea să-și facă efectul deplin). Iată inscripţia Gherga de pe acoperişul din piatră, vizibilă de sus, de pe stânci sau din copaci:
La 27 de metri distanţă, tot în N terasei principale Gherga, se află o construcţie asemănătoare, lată de 2,03 metri, adâncă de 2,35 metri şi înaltă de 2 metri, construită din blocurile mari de gnais ca şi zidul împrejmuitor - Temenos Gherga - acoperită cu o placă din piatră, groasă de 35 cm:
Unele dintre spălările păcatelor în așezământul religios Gherga din Caria poate se încheiau cu celebrări prin orgii; pelerinii stăteau în corturi pe durata șederii în areal, actele sexuale având loc în jur - în aer liber - pe dealurile înconjurătoare, dotate natural cu multe crânguri romantice: mediul din jurul Sanctuarului Gherga este - pe mari distanțe - chiar idilic (foarte potrivit pentru orgii). Conform lui Fikret Yegul de la Universitatea California într-un studiu din 2001, stilul Gherga - aşezământ de importanţă capitală în Caria - a avut un impact decisiv de influenţare a arhitecturii în Imperiul Roman (alături de Perge / capitala Pamfiliei = Pam-phylos, însemnând “Toți oamenii” şi Tyana 37,50 lat. N, 34,36 long. E / capitala Capadochiei la începutul bizantin; e de știut că la sfârșitul secolului VII î.C. Cume - de pe coasta V Anatoliană - a avut colonia Side 36,46 lat. N, 31,23 long. E pe un promontoriu Pamfilian / coasta S Anatoliană, unde Graiul Grec a fost puternic influențat de localul Dialect Luwian). La începutul dominaţiei Romane, în arealul Sanctuarului Gherga din Caria era un climat liniştit - sub cârmuirea Gherga - însă condiţiile mai favorabile de viaţă ivite locuitorilor odată cu apariţia Romaniei / Imperiului Bizantin au determinat abandonarea aşezării.
 |
| Barajul Adnan Menderes - pe Râul Cine - lângă Sanctuarul Gherga |
